Un mare nimic si atat.

Mi-era teama ca am sa ajung in stadiul asta. Dar s-a intamplat. E oficial, sunt o piatra umblatoare. Nu ma mai pot gandii la nimeni ca la un posibil iubit, cu toate ca mi-as dorii sa am la cine sa ii dau mesaj de noapte buna. Cand patesti prea multe evenimente nasoale din punct de vedere sentimental, asta risti sa patesti, sa te transformi in piatra; si oricat ai incerca sa vrei sa iubesti pe cineva, nu mai poti. Stii din ce cauza ? La fiecare dezamagire, inima cedeaza tot mai mult, pana in momentul cand nu iti mai ramane nimic in piept, decat un organ vital si atat. Si pana o sa se refaca, incat sa poata suporta din nou sentimente, dureaza... si iar dureaza.Partea buna acum e ca pot spune ca am invatat cam tot ce era de stiut despre relatii si baieti, ce trebuie sa fac, ce nu trebuie sa fac, cand sa-l cred, cand sa nu.Mi-e bine asa, in ciuda faptului ca nu voiam sa ajung in stadiu asta, chiar mi-e bine. Acum, eu sunt cea mai importanta persoana din viata mea si fericirea mea nu mai depinde de nimeni.